De pe Blog

SONDAJ

Va mai intoarceti in Romania?
Nu
41%
Da
37%
Peste cativa ani
22%
Total votes: 80572

Alegerile care pot schimba Turcia laică


13.06.2011 -Scrutinul de mâine este crucial pentru evoluţia democraţiei turce, comentează analiştii contactaţi de EVZ. Primul test va fi adoptarea unei Constituţii civile care să limiteze rolul armatei.

Peste 50 de milioane de turci sunt aşteptaţi la urne, mâine, într-un scrutin legislativ pe care analiştii politici îl consideră vital pentru procesul de democratizare a Turciei. Deşi alegerile nu vor aduce nicio surpriză, sondajele dând actuala formaţiune conservatoare de guvernământ Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) drept câştigător sigur, singura necunoscută rămâne deocamdată proporţia victoriei.

Mai concret, evoluţia politică a Turciei după alegerile de mâine depinde în bună măsură de majoritatea, slabă sau largă, pe care AKP o va avea în legislativul de 550 de locuri de la Ankara.

O nouă Constituţie - maturitatea politică a Turciei

În timpul campaniei electorale, premierul şi liderul AKP, Recep Tayyip Erdogan, nu a irosit nicio ocazie pentru a-şi face cunoscută dorinţa de a schimba Constituţia ţării şi introduce un sistem prezidenţial de tip franco-american. Dacă AKP îşi asigură o majoritate de două treimi în viitorul parlament turc, adică 367 de locuri, atunci modificarea Constituţiei nu va ridica niciun fel de probleme lui Erdogan.

Dacă numărul deputaţilor AKP va fi de cel puţin 330, dar mai mic de 367, atunci premierul va trebui să supună propunerea de amendare a legii fundamentale unui referendum.

Analiştii turci contactaţi de EVZ explică de ce o nouă Constituţie este importantă pentru Ankara. "Turcia a trecut în ultimul deceniu printr-un amplu proces de transformare, odată cu eforturile de aderare la UE. În acest moment, ţara a ajuns într-un moment de cotitură, în care întreaga sa evoluţie din această perioadă poate ajunge la o maturitate democratică prin adoptarea unei noi Constituţii", a explicat pentru EVZ Celil Sagir, director editorial al ziarului "Zaman".

"Din acest motiv, structura viitorului Parlament este foarte importantă. Turcia îşi poate rezolva foarte multe probleme pornind de această nouă Constituţie. Va fi o lege fundamentală care va consfinţi conceptul de «stat pentru popor» şi nu cel de «popor pentru stat», cum este cazul în prezent", a adăugat Sagir.

El a amintit că actuala Constituţie turcă a fost adoptată la scurt timp după lovitura de stat dată de armata turcă în 1980. Armata, care a înlăturat patru guverne în ultimii 50 de ani, este considerată garantul statului secular însă Erdogan militează de mai mulţi ani pentru un rol mai redus al acesteia în treburile interne ale ţării.

În septembrie, turcii au aprobat într-un referendum mai multe propuneri care, transpuse într-o nouă Constituţie, ar limita drastic puterea considerabilă a armatei.

Multe semne de întrebare

Deşi nu este clar deocamdată care sunt planurile politice ale lui Erdogan, premier din 2002, mulţi îl văd candidând la prezidenţialele de anul viitor, când şeful statului va fi ales pentru prima dată prin vot popular, şi nu de Parlament, aşa cum s-a întâmplat până în 2007. Altfel s-ar explica şi dorinţa lui de a adopta o lege fundamentală care să introducă un sistem politic în care şeful statului să aibă preorogative sporite.

Erdogan se bucură de o popularitate atât de ridicată, potenţată de o opoziţie politică şubrezită, încât a prezentat în cursul campaniei electorale obiective care merg până în 2023, când se vor împlini 100 de ani de la înfiinţarea Turciei moderne.

Mulţi nu văd însă cu ochi buni ascensiunea politică fulminantă a lui Erdogan şi modul în care partidul său AKP mizează tot mai mult pe majoritatea din parlament şi nu pe un consens la nivelul spectrului politic pentru a genera schimbări majore pentru ţară.

"AKP se simte acum mult mai puternic şi, în consecinţă, mult mai vehement în afirmarea proiectelor sale, fără a mai ţine cont şi de alte puncte de vedere. De aici şi întrebarea care răsare: cât de departe este dispus să meargă AKP cu doctrina sa conservatoare fără a risca să calce linia de demarcaţie a principiilor democratice? Şi aducem aici în discuţie subiecte fierbinţi din politica turcă, precum drepturile femeilor şi ale homosexualilor, precum şi libertatea presei şi a Internetului", a declarat pentru EVZ Melek Senol, jurnalistă freelancer.

Celil Sagir consideră însă că ascensiunea lui Erdogan îl responsabilizează în acelaşi timp. "Erdogan a pus în aplicare multe reforme care au făcut din Turcia o ţară mai democrată. Este foarte clar că el va pierde sprijinul popular dacă se înstrăinează de acest proces de reforme. Oricare ar fi planurile sale politice, nu văd nicio şansă de instaurare în Turcia a unei autocraţii, deoarece populaţia se aşteaptă ca, odată cu noua Constituţie civilă, să aibă parte de mai multă democraţie, în toate aspectele sale", a conchis jurnalistul de la "Zaman".

El a adăugat că nu se aşteaptă la schimbări majore în planul politicii externe după scrutinul de mâine. "Stabilitatea politică internă înseamnă stabilitate şi în politica externă. Cu cât Turcia se transformă mai mult intern în sensul unei normalizări, cu atât această schimbare va fi resimţită în relaţiile cu vecinii şi marile puteri. Deşi relaţiile cu UE şi SUA rămân importante, cred că cele cu Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu vor avea prioritate în viitorul apropiat", a mai comentat Sagir.

CONTROVERSE

O campanie electorală presărată cu scandaluri sexuale

Partidul Popular Republican (CHP), principala formaţiune de opoziţie, de orientare pro-laică, şi Partidul MIşcării Naţionaliste (MHP), formaţiune de extremă-dreapta, reprezintă concurenţa politică a AKP. Ambele trebuie să depăşească pragul de 10 procente pentru a intra din nou în legisaltivul de la Ankara.

Coincidenţă sau nu, în ultimele luni mai multe figuri ale opoziţiei au căzut victime unor scandaluri sexuale după ce în presă au apărut diferite înregistrări video în care aceştia apăreau în ipostaze compromiţătoare. Primul cap căzut a fost a lui Deniz Baykal, fostul lider al CHP, filmat în compania intimă a unei colege de partid. Apoi, nu mai puţin de zece candidaţi ai MHP s-au retras din cursa electorală după difuzarea unor imagini similare.

Mulţi au arătat cu degetul spre AKP, acuzând formaţiunea de guvernământ că a recurs la o campanie murdară pentru a-şi asigura o victorie netă în alegerile de mâine.

Sursa

| Club Unique |

www.diasporalive.com


Club Unique

INTIM

Aliance Tour

Antene Satelit

Hair Dress Salon

Traduceri Autorizate

Oriflame

FOOD CENTRE

BlueAir

Restaurant AMURG